Parohia „Sf. Nicolae”, Darabani se compunea din târgul şi satul Darabani cu cele patru coturi: Suseni, Bombeni, Mărgineni şi Corneşti. Denumirea veche a satului era de Căbiceni, iar cea de Darabani a primit-o mai târziu, pe motivul că locuitorii aparţineau de căpetenia locului, a corpului darabanilor, armată pedestră şi permanentă trecută din tată în fiu în stare validă. Din acest corp se luau strajele la curtea domnească, unde sta totdeauna un căpitan de darabani, serviciul lor fiind distins la curte. Pe un pomelnic aflat în biserică, al familiei Balş, se cere ajutorul marilor mucenici Teodor Tiron, Teodor Stratilat şi al Născătoarei de Dumnezeu, pomelnic făcut cu cheltuiala ,,D-sale Marelui Logofăt Teodor C. Balş, cavaler mai multor ordine împărăteşti, pe moşia D-sale în târgul Darabani, în luna oct. 1840”.
Târgul Darabani, aşezat pe podiş, pe o parte şi pe alta a şoselei Dorohoi – Rădăuţi-Prut, la 35 km. de Dorohoi, a fost înfiinţat pe la anul 1835 de către marele logofăt Teodor C. Balş, proprietar al moşiei, prin hrisovul Nr. 28 din Iaşi în 1837, iunie 21, de Mihai Gr. Sturza. În acel hrisov se acordă dreptul înfiinţării târgului, cu 12 iarmaroace anual. Prin deschiderea de prăvălii s-au adunat şi evrei mulţi, introduşi aici de evreul Leiba Gherşin Darabaner, vechi arendaş al ratoşului ce se afla pe acest loc. Înlesnirile date de proprietarul moşiei, foloasele ce se puteau trage de la taberele de cărăuşi ce umblau cu transportul a diferite produse şi cârduri de vite, ce treceau spre Bucovina şi poposeau aici, toate au fost în favoarea târgului. Mai târziu, târgul şi moşia au aparţinut Smarandei Ciumara, fiica generalului Balş şi a Mariei Balş. Conacul moşiei, cu etaj, construit din cărămidă, datând din secolul trecut, există, fiind în el, pe rând: primăria, sfatul popular raional, internatul liceului, actualmente funcţionând biblioteca orăşănească, clubul copiilor şi un muzeu.
Biserica parohială, cu hramul „Sf. Neculai” a fost construită din piatră şi cărămidă, de către generalul T. Balş, la 1837. Este în formă de corabie, stil neoclasic, având la mijloc o cupolă, cu un singur turn. Acoperişul e din tablă zincată. A fost adăugat la corpul bisericii, un pridvor. Biserica nu are pictură murală, în schimb catapeteasma are pictură bizantină şi sculptură alească. Ornamentaţia în exterior este simplă. Biserica a fost bogat înzestrată de către ctitori, cu obiecte de valoare: Sf. Epitaf de Moscova, o Evanghelie mare, ferecată cu alamă aurită, o cruce la fel, cu data 1860, sfinte vase, o cădelniţă măiestrit lucrată în alamă suflată cu aur, un procovăţ lucrat artistic din fire de aur şi argint şi o dveră de pluş negru, brodată cu fir argintat, cu numele ctitorilor şi cu data de 1851.
Clopotniţa, tot din piatră şi cărămidă, construită aparte, la intrare, este înzestrată de ctitori cu şase clopote: trei mari şi trei mici. Cplopotele au fost turnate la Kiev. Primele două clopote, în ordinea mărimii, poartă următoarele inscripţii, identice, cu chirilice: ,,Acest clopot este făcut de marele logofăt şi cavaler mai multor ordine, Teodor Balş şi de soţia sa Marghioala, născută Bogdan. Aceste clopote sunt vărsate de d-l meşter Pavel Romanovici clopotar, 1840 mai 10”. Al treilea clopot poartă numai prima parte a inscripţiei şi data. Celelalte trei colpote au încrustat numai data: 1850.
Curtea bisericii a fost împrejmuită cu (gard) zid de piatră, care, în 1898, când s-a făcut reparaţia bisericii a fost înlocuit cu gard de jaluzele, refăcut în mai multe rânduri.
Preoţii deservenţi acestei biserici, cunoscuţi, în ordine cronologică, au fost: Nicolae Vasilescu – care a fost şi protopop, Dumitru Georgescu – protopop, Constantin Costeanu, Vasile Socianu, Ioan Florescu, Aristide Cucu, Nicolae Tartacan, Zaharia Arnăutu, Dumitru Babula, Protopop - Costică Pînzariu, Constantin Zîză.
Parohia a avut 9 fălci de pământ, sesie, care a fost cedat statului în anul 1949. Are două cimitire în funcţiune, unul în Darabani – Suseni şi în Corneşti. Arhiva veche s-a pierdut cu ocazia refugilui din 1944.
În 1937 s-au renovat tencuielile în interior şi exterior şi cu ocazia sărbătoririi a o sută de ani de la construirea bisericii, s-a aşezat în naos, pe peretele dinspre miazăzi, o placă comemorativă, cu următoarea inscripţie: „Marelui Logofăt General Inspector Miliţiei, Hatman Principatului Moldovei, cavaler mai multor ordine împărăteşti, Teodor C. Balş, întemeietorul Darabanilor cu hrisovul gospod Nr. 28 din 21 iunie 1837 al Scaunului Domnesc Iaşi şi ctitorul bisericii Sf. Nicolae 1834 – 1840, cetăţenii dărăbăneni, după datoria şi obiceiul părinţilor, pentru aşezările folositoare şi de obştească priinţă, cu osârdie nestrămutată îi închină aducere aminte, întărindu-i nesfârşită laudă – 21 iunie 1937”.
Între anii 1990 – 1992 s-au excecutat lucrări de reparaţie, interior şi exterior, înnoindu-se tencuielile interioare şi exterioare. Iar între anii 2005 – 2006 s-a schimbat acoperişul bisericii, şarpantă şi tablă de cupru.
